Note pentru o antropologie a plasticului – MAGDALENA CRĂCIUN

Materiale plastice provenite din petrol sunt acum foarte răspândite în viața noastră. Folosim obiecte de plastic de toate felurile, hainele, clădirile, mașinile și drumurile noastre conțin aceste materiale. Acumulări de bucăți de plastic de dimensiuni foarte mici, micro-plastic și nano-plastic, sunt prezente peste tot în natură și diferite organisme, inclusiv oameni, cu efecte a căror gravitate de abia acum începe să fie înțeleasă. În plus, diferitele tipuri de plastic obținute din petrol sunt aproape indestructibile, fiind considerate ‘noii nemuritori’, alături de alte materiale create de om, precum cimentul sau deșeurile radioactive. Atunci, în lumea noastră ‘plasticizată’, cum relaționăm cu plasticul și cum învățăm să ne raportăm la prezența lui periculoasă și aproape eternă? Acestea sunt unele dintre întrebările cheie dintr-o antropologie a plasticului care acum începe să se contureze în spațiul academic. Un posibil răspuns, bazat pe o cercetare etnografică în curs de desfășurare, pornește de la noțiunea de ‘regim de valoare’ propusă de antropologul Arjun Appadurai. De la intrarea lor în casele românilor, timid în anii de după al doilea Război Mondial, apoi din ce în ce mai frecvent, materialele plastice au fost înțelese și experimentate prin intermediul a diferite regimuri simbolice și economice de valoare. Aceste regimuri s-au succedat sau coexistat și în funcție de diferențele dintre tipurile de materiale plastice, diferențe resimțite senzorial și descoperite prin utilizare.În lectura actriței Ilinca Manolache, cu o ilustrație de Daia - Diana Grigorehttps://antropedia.com/magdalena-craciun-note-pentru-o-antropologie-a-plasticului/